Vegetația
Zona Mediteraneeana este alcatuita predominant din formatiuni arbustive semperviriscente: maquis, garrig (sudul Frantei). tomillares (Spania), frigana (Grecia).In Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona padurilor de foioase se intinde din nordul Spaniei si din arhipeleagul britanic, pana la sud de Varsovia, spre est, pana in bazinul superior al Prutului si Nistrului, iar spre sud, pana la limita muntilor Alpi, Dinarici si Rodopi.Padurile sunt relativ sarace in specii, fiind dominante de fag si stejar, multe dintre ele fiind inlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultura. Zona padurilor mixte se reprezinta sub forma unor fasii , intre 50 si 55 grade latitudine, care se ingusteaza pe masura ce inainteaza spre extremitatea estica a continentului. Zona padurilor de rasinoase, in care predomina molidul, bradul, zada si mesteacanul, este cea mai masiva unitate forestiera a Europei.Acestea ocupa o arie vasta, pana spre latitudinea oraselor Oslo, Stockhlom si Sankt Petesburg , dincolo de care , spre sud, are o maxima extensiune in Campia Petesburg, pana la latitudinea orasului Kiev. Stepa, alcatuita din vegetatie ierboasa xerofila, este specifica Europei de Est, teritoriile situate la nord de Marea Neagra si Marea Caspica si unor portiuni restranse din estul Campiei Romane, Podisul Dobrogei, Campia Tisei si Peninsula Iberica.A fost inlocuita in cea mai mare parte cu cereale si plante tehnice. Silvostepa-o fasie ingusta, situata intre vegetatia de stepa si cea a padurilor de foioase, se intinde din Campia Romana pana la poalele Muntilor Ural.In afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar si palcuri de padure, reprezentate de stejar, carpen, tei, artar etc. Tundra este intalnita in insulele arctice, in nordul Scandinaviei si in nordul Campiei Ruse, intre Capul Nord si Muntii Ural.Vegetatiei saracacioase de muschi si licheni i se adauga mesteacanul pitic, salcia pitica si ienuparul.O vegetatie asemanatoare celei de tundra, vegtatia alpina , se gaseste in partea superioara a muntilor inalti, fiind formata, printre altele, din graminee, afin, merisor si smardar.
Fauna
Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanti, camile si antilope, a cedat locul faunei de clima rece, din timpul glaciatiunilor.S-a format o fauna de tundra si padurea boreala, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lanos si animale de pestera, cum ar fi ursul de pestera. In postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungandu-se la fauna actuala.Se mai pastreaza insa relicte glaciare, pe muntii inalti, in cadrul faunei alpine sau al regiunilor arctice.Interventia omului a facut ca, in holocen, unele specii ca bourul sau mamutul sa dispara. Cu toate acestea, si in cadrul lumii animale, se pot deosebi anumite asociatii faunistice, legate de zona atlantica, cea mediteraneeana si cea continentala etc. In Europa atlantica, din cauza marii densitati a populatiei, numarul de specii si de exemplare ale animalelor salbatice s-a redus simtitor ,iar multe specii, cum ar fi ursul sau lupul, chiar au disparut. In nordul european se intalnesc in mediul acvatic foca, morsa, iar pe uscat lemingul, renul si alte numeroase specii de pasari, in special in timpul scurtei veri polare. In Europa Mediteraneeana, cu o fauna saracita, se mai pastreaza cateva elemente caracteristicem precum sacalul si pisica salbatica, in care se adauga numeroase repite, broasca testoasa de uscat, scorpionul si in Gilbraltar, singura specie de maimuta din Europa-magotul. Fauncea cea mai abundenta si cea mai diversificata se intalnteste in Europa Centrala si in cea Continentala.Taigaua, spre deosebire de tundra, beneficiaza de o fauna bogata si variata, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea rosie.Padurea de foioase se caracterizeaza prin specii de animale precum cerbul, caprioara, mistretul, ciocanitoarea, gaita, cucul, cocosul de padure. Specifica prin elemente faunistice,este stepa, tipica pentru multimea rozatoarelor ca popandaul, harciogul, iepurele si rapitoare ca lupul, vulpea sau viezurele.Dintre pasari poti fi mentionate : dropia, ciocarlia, prepelita, cocorul. In stepele caspice foarte aride sunt intalnite antilopa saiga. Fauna alpina proprice muntilor inalti, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeana, capra neagra, marmota, mai ales in Muntii Alpi.
Solul
Ca o consecinta a varietatii reliefului, climei si vegetatei, in Europa, solurile sunt foarte variate, diferetindu-se, astfel, clase si tipuri genetice.Cele trei regiuni principale ale continentului-atlantica, mediteraneana si continentala- se reprezinta prin soluri caracteristice: In Europa de Vest predomina argiluvisolurile si cambisolurile, acoperite cu paduri de foioase in spatiile, cu relief mai coborat.Acestea sunt soluri slab acide, mai sarace in humus.In acelasi timp, masivele hercinice se caracterizeaza prin prezenta rendzinelor. Solul tipic Europei mediteraneene este terra rossa, specific padurilor xerofile si tufisurilor de arbusti. In partea centrala si estica a continentului exista cea mai mare desfasurare de soluri zonale.Astfel, in nord, pe litoralul arctic, sunt prezentate solurile de tundra; in partea de mijloc, reprezentand cea mai mare suprafata, sunt prezentate podzolurile si solurile cenusii podzolice, tipice padurii de conifere; spre sud, in Campia Romana, Podisul Dobrogei, sudul Europei de est si, insular, in Campia Tisei, predomina cernoziomurile, legate de formatiunile de stepa si silvostepa.Acestea sunt cele mai fertile soluri din Europa.In zona stepelor caspice, pe portiuni restranse, se formeaza soluri de semidesert, cu o concentratie mare de saruri. Lanturile montane inalte prezinta o dispunere a tipurilor de soluri in stransa corelatie cu conditiile climatice si cu elemente de vegetatie.
Resurse naturale
I.Resursele de subsol:
Minereuri de fier:Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul Norvegiei, bazinul francez Lorena iar in Romania in M. Banatului, Poiana Rusca siHarghita;
Minereuri neferoase:Scandinavia, Romania (grupa N a Carpatilor Orientali,Apuseni), bauxita (M. Padurea Craiului) etc.;
Petrol si gaze:Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Marea Neagrain NV, bazinul Peciorei din Campia Rusa, Romania ( Subcarpati, Campia Romana,Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Campia de Vest);
Carbuni:M. Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania,Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani,Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc.;
Roci de constructie:granit (Finlanda, Scoția, Munții Măcin), bazalt (Masivul CentralFrancez, Irlanda, M.Harghitei), marmură (Grecia, Italia, Norvegia, Munții Poiana Ruscă);
Sare:Polonia, Germania, Spania, Romania (Subcarpati, P. Sucevei, P. Transilvaniei)
II. Resursele de apa:
Energia hidroelectrică:Norvegia, Alpi, Dunăre (România, Serbia), Volga (Rusia);
Energia geotermală:Italia, Islanda, România (Câmpia de Vest);
Ape minerale:România (Vatra Dornei, Borsec, Harghita), Franța (Vichy), Cehia(Karlovy-Vary);
Lacuri :agrement, piscicultură, irigații, etc.
III. Resurse atmosferice și extraatmosferice
Energia eoliană:Olanda, Germania, Danemarca;
Energia solară:Franța, Spania, Germania, Marea Britanie;
Resursele vegetale:păduri, păsuni, fânețe.Din punct de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere, pajistilemontane si cele din lungul raurilor
Resursele de sol:cernoziom (fertilitat)
Resurse naturale
I.Resursele de subsol:
Minereuri de fier:Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul Norvegiei, bazinul francez Lorena iar in Romania in M. Banatului, Poiana Rusca siHarghita;
Minereuri neferoase:Scandinavia, Romania (grupa N a Carpatilor Orientali,Apuseni), bauxita (M. Padurea Craiului) etc.;
Petrol si gaze:Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, Marea Neagrain NV, bazinul Peciorei din Campia Rusa, Romania ( Subcarpati, Campia Romana,Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Campia de Vest);
Carbuni:M. Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania,Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani,Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc.;
Roci de constructie:granit (Finlanda, Scoția, Munții Măcin), bazalt (Masivul CentralFrancez, Irlanda, M.Harghitei), marmură (Grecia, Italia, Norvegia, Munții Poiana Ruscă);
Sare:Polonia, Germania, Spania, Romania (Subcarpati, P. Sucevei, P. Transilvaniei)
II. Resursele de apa:
Energia hidroelectrică:Norvegia, Alpi, Dunăre (România, Serbia), Volga (Rusia);
Energia geotermală:Italia, Islanda, România (Câmpia de Vest);
Ape minerale:România (Vatra Dornei, Borsec, Harghita), Franța (Vichy), Cehia(Karlovy-Vary);
Lacuri :agrement, piscicultură, irigații, etc.
III. Resurse atmosferice și extraatmosferice
Energia eoliană:Olanda, Germania, Danemarca;
Energia solară:Franța, Spania, Germania, Marea Britanie;
Resursele vegetale:păduri, păsuni, fânețe.Din punct de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere, pajistilemontane si cele din lungul raurilor
Resursele de sol:cernoziom (fertilitat)